"O, tu, lumina ochilor mei si pura sclipire
(inenarabila),
Gratitudinea mea este fara limite caci tu esti ambrozia mea, tu esti suflarea imbietoare care m-a trezit la viata, tu esti tot ce-mi doresc pe aceasta lume.
Posibil vorbele nu sunt intotdeauna destul de clare, insa in scris imi pot asterne cu mai multa claritate sentimentele, gandurile mele sincere. Tu esti destinul meu...
Te iubesc mai mult decat a putut Luna sa iubeasca formidabila natura, decizandu-se ca intreaga sa vietuire sa lumineze - cu jucausele, atat de fluid imparfumate ale ei raze - ingenuitatea divina a naturii. Te iubesc din tot sufletul meu care este sclavul dorintelor tale, caci tu esti pentru mine cantecul zdruncinator de fermecat - cantat de maretii ingeri ai inaltului, zeitatilor Olimpului. Cat de inefabila este puternica mea dragoste, mai bine-spus, sinceritatea, maretia si puritatea ei?!
Tu esti minunea vietii mele, inestimabila comoara datorita careia ambitia mi-a crescut, ma trezesc dimineata cu gandul bine-nradacinat ca trebuie sa continui lupta cu greutatile vietii, asta doar pentru tine, pentru a-ti privi inca o data/neincetat chipul tai ce radiaza a bunatate, atat de pretios si atat de rusinos...
Tu, printul meu, esti pentru mine speranta, putere, piatra pretioasa pe care am cules-o de pe fundul vrajit al Marii Iubirii din Tinutul Romantismului selenar. Te visez continuu; imi apari adesea-n vis, iar ochii tai imi jura patimas iubire eterna, dar eu nu vreau juraminte ori promisiuni desarte, te vreau pe tine, te vreau langa sufletul meu, sa ma hranesc cu dragostea ta.
Infuza mea nevoie de compania ta, de prietenia, de dragostea ta, de vorba ta cea delicios de dulce, ma macina zi si noapte. Esti pentru mine mai important decat oxigenul.
Te iubesc sincer, te iubesc din suflet, te iubesc curat, patimas si neincetat.
Ce cuvinte mari si chiar fara de inteles cateodata,nu?! Poate ca ar fi trebuit sa incep mai simplu, dar am vrut sa-ti arat ca dragostea poate fi explicata si prin cuvinte complicate, nu doar printr-un simplu "te iubesc"...
Stiu ca de la o vreme, iubirii noastre ii lipseste ceva: un cuvant, un detaliu, o mangaiere poate, o speranta pentru a vitaliza si a recrea destinul nostru, iubirea noastra... Stiu ca tandretea a palit incetul cu incetul, ca dorinta s-a ratacit in obisnuinta, ca iluziile noastre s-au confundat cu rutina si mai stiu ca e o pedeapsa distanta dintre noi. Stiu ca ne-am pierdut undeva, pe drum...
Si vreau sa-ti arat prin aceasta "scrisoare", ca iubirea mea pentru tine dureaza si acum si va dura in continuare.
Stii... cu mult timp in urma am avut parte de o dragoste frumoasa care imi cucerise inima si nu puteam s-o uit chiar daca o pierdusem... N-am crezut ca voi mai avea sansa de a ma indragosti din nou, dar tu ai aparut ca o randurica in mijlocul furtunii, de dupa un luceafar pe inserat... si fara sa-mi dau seama, ai readus la viata toate sentimentele pe care le-am crezut uitate... Eram singura si pierduta si credeam ca viata e o gluma tragica si amara, dar cu tine am descoperit, iubirea mea, ca viata e o primavara, un cantecel la o chitara...
Acum nu-mi mai e teama sa iubesc pentru ca stiu ca tu crezi in mine... M-ai invatat sa ma bucur de iubire, sa uit ce e tristetea, daruindu-mi dragoste adevarata, mereu sincera si curata, dragoste libera si pasionala, caci tu stii cel mai bine sa iubesti...
Din iubire, ai facut vreodata ceva din prea multa iubire? Ai mers contra curentului, ai urlat vreodata? Din iubire, ai alergat vreodata fara suflu? Ai luat-o vreodata de la capat? Eu da... Mi-am reinceput viata cu tine; alaturi de tine, am renascut...
Si daca tu ai vrea, mi-as da viata intreaga doar pentru un sarut de-al tau... Daca tu ai vrea, as striga in gura mare ca te iubesc si ca ma gandesc doar la tine...
Dar vreau sa-mi spui cat de mult suflet pui in iubirea noastra...
Stiu ca iubirea mea pentru tine este mai inalta decat cerul, mai adanca decat marea si mai profunda decat... iubirea ingerilor...
Te iubesc enorm de mult si oricat de multe si de speciale ar fi cuvintele, stiu ca ele nu vor putea niciodata sa exprime dragostea pe care ti-o port in suflet!
Te iubesc, prizonierul gandurilor mele,
Tu ma porti prin vise si placere,
Te ador, micuta stea stralucitoare,
Din infinitul cer de stele cazatoare.
Te iubesc, caldura sufletului meu,
Ca in povesti, in vise, eu te iubesc mereu,
Si-as vrea pe scara norilor s-ajung la tine iar,
Si inima si stelele sa ti le dau in dar.
Te iubesc, a mea speranta vie,
Tu luminezi in vise lumea mea pustie,
In soapta, cantand, speranta a ajuns,
Si inima mea trista, cu tine am s-o cant.
Te iubesc pentru ca pot fi eu insami doar cand sunt cu tine.
Te iubesc pentru ca ma faci sa ma simt asa cum nu m-am mai simtit niciodata.
Te iubesc pentru ca simt ca pot sa-ti spun orice, fara ca tu sa ramai socat.
Te iubesc pentru ca, pur si simplu, ne potrivim perfect.
Te iubesc pentru ca, atunci cand ma gandesc la tine, ma inconjoara un sentiment atat de placut, de minunat.
Te iubesc pentru ca dragostea ta imi spune ca tot ce este mai bun abia de acum mi se va intampla.
Te iubesc pentru ca, bineinteles, ai fost suficient de inteligent sa te indragostesti de mine.
Te iubesc pentru ca de fiecare data cand ma uit la tine, inima mea uita sa bata pentru o clipa.
Te iubesc pentru ca reusesti sa-mi spui de fiecare data ce vreau sa aud (esti perfect!).
Te iubesc pentru ca mi-ai aratat ce inseamna dragostea adevarata.
Te iubesc pentru ca nu m-am simtit niciodata mai bine si asta nu ti-o datorez decat tie.
Te iubesc pentru ca tu esti visul meu preferat.
Stii, cateodata, cand ma trezesc in mijlocul noptii, tremurand de firca, simtindu-ma singura, fara speranta deoarece ma gandesc cum ar fi ca tu sa nu fii langa mine... Iar apoi, ma intreb daca stii, intr-adevar, cat de mult insemni pentru mine... Eu cred ca tu esti o parte din emotiile, din sentimentele mele, esti motivul pentru care eu traiesc. Te doresc asa cum desertul doreste apa, te iubesc asa cum florile iubesc pamantul, asa cum pasarile iubesc cerul... Traiesc prin tine, iar tu, prin iubirea mea!
Te voi iubi si atunci cand marile vor seca... Te voi iubi si atunci cand stancile se vor topi... Te voi iubi si atunci cand scurs nisipul vietii va fi...
Voi inceta sa te iubesc abia atunci cand un pictor surd va reusi sa picteze sunetul produs de o petala de trandafir in caderea ei in oceanul de cristal sau... poate nici atunci...
Te-am iubit, te iubesc si te voi iubi mereu.
Ce-as putea sa-ti mai spun in scurta clipa in care mai putem visa? Ce ti-as putea ta sa-ti ramana in suflet, lipit de inima ta... Nu vreau sa-ti dau lectii de viata caci nici eu n-o cunosc prea bine, dar vreau sa-ti spun ca se cuvine sa ne bucuram de fiecare zi petrecuta impreuna; pentru ca tu mi-ai redat dreptul de a iubi! Spune-mi ce simti, fa doar ce crezi ca-i bine; da totul si sa n-ai regrete daca nu primesti ceea ce ai oferit... si oricat de dureros ar fi, sa nu gresesti nicicand; cel mai mult conteaza sentimentele caci ele nu se pot cumpara. Si de va sosi clipa cand unul dintre noi va voi sa-si ia zborul - chiar daca nu vom mai fi impreuna, vor exista amintirile noastre... Ajunge doar sa vrei, sa-ti doresti si ai sa le retraiesti...
Mi-e dor de tine, puiule, ca florilor de soare!
Te iubesc!
Un sarut si o imbratisare de la
Iubirea ta."
*Articol scris pentru competita SuperBlog Spring 2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu